De la un naţional – ţărănist

Nici mai bun nici mai rău decât alţii…

O să public în continuare, deşi nu am cerut acordul autorului, un apel de la un naţional – ţărănist bine intenţionat, un om pe care îl apreciez pentru ideile sale uneori uşor desuete. Aşadar, un apel de la colegul nostru Virgil Florea, de Dragobete:

APEL PENTRU TARANISTI

De la bun inceput trebuie sa precizam ca nu este un apel la unitate, pentru simpul motiv ca nu avem la ce unitate sa aderam. Din aceasta cauza ne adresam tuturor acelora care au avut, au si vor sa mai aiba o legatura de suflet si o atitudine politica in concordanta cu ceea ce a insemnat pentru Romania PNT-ul. Nu vom face trimitere la istoria mai indepartata din care ne-am extras principii de guvernare neonorate si duse in derizoriu, ci vom incerca sa refacem partidul cu ajutorul unor analize generale a celor peste 22 ani de cand el a fost reinfiintat. Acestea nu vor culpabiliza individual pe nimeni, dar vor scoate in evidenta ceea ce nu mai TREBUIE sa facem.

Situatia prezenta. 20 frebruarie 2012.

PNTCD, este complet inexistent in aprecierea electoratului, dar extrem de prezent pe culoarele cladirilor unde se imparte dreptatea in Romania. Aici s-a ajuns din doua motive : unul subiectiv iar celalalt, fireste, obiectiv.

Cei peste 45 ani de pauza fortata au redus in mare masura capacitatea de exprimare politica a celor mai multi combatanti, reinscrisi in anii 1990, iar noii veniti nu au avut de preluat din mijloacele lor decat o dorinta de revansa mult prea mare fata de posibilitatile acelui moment. In acest fel s-a distorsionat intr-un mod aproape ireparabil tinta politicii taraniste. Mai mult decat atat, o lupta pe doua fronturi deschise, cu mijloace de comunicare reduse a fost din capul locului pierduta. Cei care mai stiau ce inseamna dezbaterea politica reala in acea vreme si-au epuizat eforturile in lupta contra fsn-lui, o organizatie de tip securisto-comunist, repliata in jurul unui lider si care a beneficiat din plin de intreg sistemul functional la acea data. Practic, o lupta inegala care a avut darul sa legitimeze o administratie „democratica” in exterior, dar cu accente clare de autoritarism in interior. Soluitia acelei vremi, cum am vedea-o astazi?

Refuzarea intrarii in Parlament, ca reactie a felului cum s-a gestionat prima campanie electorala. Cu tot ce a insemnat ea.

Latura obiectiva se inscrie tot in dorinta de pastrare a deciziei de catre sistemul care a patruns in toate partidele din Romania. In PNTCD, au avut acces in acesti primi ani foarte multi dintre cei ce nu ar fi avut ce cauta intr-un asemenea partid. In mod voit s-au infiltrat pana in structurlei de conducere oameni care au servit pe fata sistemul, iar sitele au fost ca si acum inexistente. Interesul ca PNTCD sa coboare in preferintele poporului a fost imens. Impotriva acestui brand s-a dus o lupta de cateva zeci de ani. Nici chiar in anii ’80 el nu a fost uitat de catre comunistii lui Ceausescu. Este o naivitate sa putem gandi ca cei care au fost la putere impreuna cu Ceausescu( cateva mii) si-au dorit s-o imparta cu cei pe care cu cateva zile in urma le erau „obiective” sau „subiecti”.

„Sincopa” din 1997-2000 a fost una controlata, precum exploziile dirijate. In acei ani, cu vistieria goala, cu incredere zero in fata organismelor financiare internationale, intr-o Europa care isi desfacea granitele terestre si cu tendinte de unificare tot mai vizibile, o guvernare de tip CSP intr-o Romanie care strangea capital individual prin forme infractionale la vedere si prin fraudare bancara de proportii, pusa mai tarziu in sarcina bugetara, continuarea era sinucidere curata. Din aceasta cauza a fost posibila „schimbarea”. Aceasta insa nu a dus decat la o recapatare a increderii in exterior, ceea ce s-a si urmarit si la pozitionarea tarii spre structuri europene cu pretul pe care si azi romanii il simt. Spun ca il simt azi desi proiectul initial avea in vedere cu totul altceva. Guvernarea CDR a fost minata din interior de pd si udmr iar fdsn-ul controla totul din exterior, si ca urmare anul 2000 a adus si iesirea din spatiul parlamentar a partidului.

De atunci si pana acum PNTCD nu si-a regasit menirea, tulburarile scotand in evidenta doar orgolii si determinari personale in cea mai mare parte a liderilor care s-au perindat la conducerea partidului. Daca la Timisoara s-a reusit in acest timp un scor mai bun, se datoreaza doar bunei imagini a primarului ca administrator, decat a politicii taraniste regionale. Aceasta doar se clameaza, lipsind cu desavarsire.

Constatam ca azi oferta politica este foarte subtire in substanta ei iar viitorul nu se arata a fi nici pe departe ceea ce ne dorim. Alternativa USL nu rezolva, ea permite continuarea sistemului. De aceea dorinta nostra este una legitima si conforma cu aspiratiile romanilor.

Prezentul apel se vrea mai mult un semnal de alarma spre cei care au lasat responsabilitatea conducerii partidului fara discernamant, pe seama unora care nu au si nici nu au avut vreodata legatura cu ceea ce a insemnat PNT-ul in constiinta romanilor. Cred ca a venit timpul sa gandim cu capetele noastre si sa ne reconstruim partidul dupa criteriile care conduc spre adevarata slujire asa cum Maniu si Mihalache in viziunea lor politica au transmis-o. Haideti sa nu mai socotim partidul doar un mijloc cu care sa ajungem la viata oamenilor. Dumnezeu a lasat oamenii sa se iubeasca si lucrurile sa fie folosite, nu invers.

Iar cei care asteptati rezolvarea fara implicare, desi ati putea, ramaneti unde sunteti. Avem nevoie doar de aceia care au ceva de spus, au ceva de facut si pot plati pretul, care uneori este chiar ingratitudinea. Fata de sacrificul altora insa aceasta nu inseamna nimic.
Traiasca Romania, traiasca PNTCD !

Virgil Florea, Arad
23 februarie 2012

Adio Statut, adio Lege !

Bun regăsit dictatură !

Am citit şi eu, poate mai puţin îngrijorat decât alţii, lătrăturile şi mârâiturile de pechinez politic cuprinse într-un aiuritor comunicat, ale unui personaj despre care am mai scris şi o să mai scriu, ale unui lunatic ce se vrea veşnic preşedinte dar care oricât s-ar strădui, nu poate să latre nici măcar o singură dată ca un doberman. Cred că bănuiţi la cine mă refer, mă refer la micul Napoleon al partidului, Superaurică, o persoană demnă de compasiune, datoare vândută şi fără perspectivă politică. Ne îndeamnă ‘mnealui, în circulara cu pricina, să strângem rândurile în jurul personalităţii sale fără pereche, să punem umărul la dezmembrarea partidului în urma acţiunilor sale inconştiente, dezmembrare începută cu sediul din Clemenceau al PNŢCD. Ei bine, îi mai transmit o dată aici, ceea ce i-am spus şi prin viu grai la ultima noastră întâlnire, şi anume faptul că nu îi vor ieşi planurile şi nici măcar “din principiu” nu va pune el listele de candidaturi la alegerile parlamentare. El nu mai este preşedintele partidului încă din data de 29 ianuarie 2011, ştie bine asta şi este speriat rău de perspectiva părăsirii partidului cu mâna goală. Ei lasă “maestre” (aşa îţi place să perii oamenii), îţi găsim şi ţie un loc la peluză!

Mă adresez acum celor care doresc să se opună mizeriilor lui Pavelescu, şi le transmit să ţină aproape de noi, de cei care suntem încă în lupta de recuperare a partidului din mâinile incompetenţei, minciunii, făţărniciei sau imposturii unui travestit politic. Naţional-ţărăniştii nu se vor mai înclina niciodată în faţa unui minuscul politruc, incapabil să salveze prin posibilităţile sale măcar un dram din onoarea pierdută a partidului. Lansez astăzi o campanie de opoziţie directă la minciuna instituţionalizată a “maestrului” Pavelescu, cu orice risc şi fără nicio jenă sau teamă. Eu nu mai am nevoie de nicio funcţie la nivel naţional, atâta timp cât această persoană ocupă sediul central al partidului. Luni vom avea o nouă înfăţişare la procesul Congresului din 29 ianuarie 2011 şi suntem încrezători că se va face dreptate. Personal, vă anunţ în premieră absolută că în cazul unei victorii a noastră, voi fi primul care işi va depune mandatul în vederea organizării unui nou Congres, de data aceasta de reunificare reală, asta dacă va mai fi timp fizic. Până atunci lupta continuă, spre disperarea “preşedintelui” care se agaţă de o sentinţă ce recunoaşte starea de fapt din 2010, nicidecum pe cea actuală. Şi încă ceva : nu aş băga mâna în foc că nu mai este timp pentru o altă sentinţă definitivă…

De săptămâna viitoare, dacă va permite vremea, vom începe o campanie de atragere a naţional-ţărăniştilor spre Asociaţia Naţional Ţărănistă, fără a condiţiona în vreun fel aderarea la ea de părăsirea partidului. Rămânem împreună în PNŢCD şi ne luptăm împreună pentru rezultate bune, fie că vom candida sub denumirea şi sigla partidului, fie a Asociaţiei Naţional Ţărăniste. Vom fi spaima impostorilor şi a politrucilor deghizaţi în iubitori ai lui Maniu sau Mihalache. Vom demonstra tuturor că partidul nu a murit şi mai mult, are o pepinieră de tineri naţional-ţărănişti patrioţi şi capabili. Pentru ei merită să luptăm, pentru ei merită să tăiem răul de la rădăcină. Doar aşa vor avea o şansă de a se exprima liber într-un partid modern şi curăţat de buruienile ce sug seva bună, seva dătătoare de viaţă curată a partidului. Electoratul ne aşteaptă şi el nu este dornic să vadă lideri turişti politic sau pechinezi ce doresc să latre precum dobermanii. Vă salut!

Doamne ajută !

Primul pas

Mai rămân câţiva…Citiţi mai jos comunicatul preşedintelui Eugen Moiescu:

Stimați colegi național-țărăniști,

Sper că până acum, toți am înțeles că sistemul judiciar din România, datorită luptei interne dintre grupările din PNȚCD, va bloca șansa partidului de a participa la alegerile din 2012.

Datorită deciziei Curții Constituționale conform căreia alegerile locale vor fi la termen, neputând fi comasate cu cele parlamentare, se impune luarea unor măsuri imediate. Este de înțeles că nici o soluție juridică, în ceea ce privește continuitatea partidului și stingerea conflictului intern, nu mai este posibilă in timp util.

În urma consultărilor cu colaboratorii noștri, am hotărât să înființăm Asociația Național Țărănistă, care are ca rol principal reunirea într-un nou climat a tuturor membrilor și simpatizanților național-țărăniști.

Nu ne mai încredem în manipulări și în cei care susțin că ei vor gasi soluții mai bune, numai ca să ne dezbine. Nu avem decât de caștigat prin aceasta asociere. Dacă între timp apar și soluții mai bune, împreună ne va fi mult mai ușor să luăm decizii. Nu mai putem sta neimplicați, așteptând un lider sau altul să ne scoată din impas.

Dovedind că putem fi uniți, vom da un semnal că partidul nostru mai are șanse pentru viitor. În cadrul Asociației toți suntem egali. Alegerea Președintelui și a Consiliului Director se fac prin votul tuturor membrilor Asociației, nu prin delegarea votului. Astfel, fiecare dintre noi avem șanse egale să ne remarcăm ca lideri in cadrul Asociației. Noi putem fi baza și totodată lideri ai partidului dacă merităm, atunci când situația partidului se va soluționa. Lucrând împreună pentru aceleași idealuri, ne vom cunoaște mai bine şi vom avea mai multă încredere în noi.

Facem apel la toți național-țărăniștii din toate grupările, din toate celelalte partide și la cei care au stat de-o parte, să vină in Asociația Național Țărănistă și să participe la acțiunile noastre. A venit timpul să ne evidențiem și să ieșim în față ca o alternativă viabilă condițiilor grele cu care se confruntă cetățenii României. Unde sunt copiii si nepoții celor peste 2 milioane de național-țărăniști, atât cât aveam la desființarea partidului de catre comuniști? Chiar așa de mult i-a schimbat comunismul sau am greșit noi înșelându-le așteptările? Oricare ar fi motivul, datoria noastră este să îi convingem că ne pasă de ei și de patria noastră.

Țelul nostru imediat trebuie să rămână neschimbat: sprijinirea candidaților noștri la alegerile locale, dar și lansarea candidaturilor pentru Parlamentul României. Trebuie să participăm la alegerile din 2012 şi singura șansă să avem reprezentanții noștri aleși in Parlamentul României, este să fim uniți in Asociația Național Țărănistă. Arătând unitate și având la bază principiile național-țărăniste, vom fi atractivi in fața electoratului si vom avea multe opțiuni pentru susținerea unor partide sau alianțe apropiate convingerilor noastre.

Vă așteptăm cu înțelegere, fără nicio rezervă, indiferent din ce grupare faceți parte sau dacă ați pribegit pe alte căi, din diferite motive. Porțile noastre sunt larg deschise și vă așteptăm frățește.

Așa Să Ne Ajute Dumnezeu!

Eugen Moiescu
Preşedinte PNŢCD
Președinte Asociația Național Țărănistă