Băsescu: “vă iau de urechi, măi monarhiştilor! Hăhăhă!”
Pentru a face lumină, din punctul nostru de vedere, voi scrie astăzi despre interesele unora de a ignora ceea ce contează, despre talentele ascunse ale unor politruci de doi bani care se vor mari lideri. Vizita disperării la preşedintele Băsescu a sosit pentru unii precum fulgerul şi a bulversat şi mai tare grupările şi grupuleţele din partid, deşi noi cunoşteam intenţiile manifestate de unul Mărieş (parcă), împreună cu unul Ciorbea (sunt sigur), care doreau cam de o lună încoace să intre la preşedinte pentru a se ruga puţin precum la icoana sfântului Bartolomeu. Ce i-a mânat în demersul lor? Simplu: nu îi doreşte nimeni pentru o nouă construcţie politică. Preşedintele, pentru a nu părea părtinitor, i-a aliniat frumos pe toţi “liderii” partidului şi i-a instruit puţin în stilul milităros cu care ne-a obişnuit. De ce n-a fost şi Eugen Moiescu acolo? Pentru că nu era nevoie, preşedintele îl cunoaşte bine, fie şi prin consilierii săi.
Trecând la un ton mai normal, zic, nu pot să nu remarc avântul unor habarnişti în a-şi da cu părerea despre deznodământul întâlnirii de ieri, care nu este altul decât acela că dacă nu ne unim nu ne vrea nimeni şi că unii au lăsat să se vadă cât sunt de mici politic sau personal, iar eu sunt sigur că ştiţi la cine mă refer. Mă întrebam aseară, cum poate cineva să înjure timp de câţiva ani un om, legându-se chiar de familia sa şi de cele mai mici defecte, iar apoi să mergă să-i lingă unele părţi (de bocanc) pentru a fi băgat în seamă într-o eventuală nouă construcţie politică? Iata că se poate, atunci când eşti lipsit de orice urmă de demnitate sau bun simţ. Mă umflă şi râsul când mă gândesc la ce delegaţie de mari politicieni a fost ieri la Cotroceni. Spitalul 9, nu altceva. Sunt sigur că unii o să mă acuze de subiectivism şi dezinformare, nu ar fi pentru prima dată, dar simt nevoia să vă atrag atenţia asupra pericolului disoluţiei partidului, din cauza unor oameni împietriţi în idei învechite, cu probleme penale, cu ambiţii personale absurde şi cu mari lacune de pregătire politică. Cum poate crede cineva că acest partid mai poate fi revigorat cu oameni care în anii 90 au guvernat…cum au guvernat? Când vom accepta că fără o selecţie serioasă a resurselor umane din partid nu vom putea să arătăm o nouă faţă? Da, ştiu, suntem prea puţini şi prea dezbinaţi, dar măcar atunci când avem o şansă ar trebui să o cântărim corect şi nu prin supraevaluare a potenţialului propriu.
O să închei articolul de astăzi prin a vă spune că preşedintele Moiescu este foarte liniştit în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a vieţii politice naţional-ţărăniste, şi vă transmite că pacea nu poate să vină de la el pentru că nu el a creat războiul. Cine îl cunoaşte pe Eugen Moiescu ştie bine că nu seamănă deloc cu politicianul român cu obraz gros dar nici nu este vreun naiv. O să aveţi ocazia să-l cunoaşteţi în curând şi sunt sigur că veţi fi mândri că vă este preşedinte. Dacă nu veţi fi, nu se va supăra nimeni şi veţi fi liberi să activaţi oriunde veţi dori. Hai c-am plecat, am şi alte treburi astăzi!
Doamne ajută !
stiti de ce nu l-au primit pe Ciorbea in USL?pentru ca era la Cotroceni sa negocieze cu Miscarea Populara!
of,of…….si cand te gandesti ce vehement era la adresa “celor doua fsn-uri…..”
iar astazi,nu stie pe langa care sa se dea,poate poate il baga cineva in seama!
mare om,mic caracter!
Domnule Veres,
sã mã iertati dacã deranjez cu adevãrul adevãrat: Eugen Moiescu este poate un bun peremist, poate chiar si un nemaipomenit fost pecerist, un excelent radiolocator la vremea anilor ’90 dar, sã nu vã fie cu bãnat, niciodatã nu va fi un bun national-tãrãnist. El, asemenea lui M. P. Milut si-a lui Aurelian Pavelescu, sunt anti-tãrãnisti, as zice chiar dusmani ai PNTCD. Moiescu a apãrut, cândva, direct în vârful ierarhiei partidului nostru (sfidând statutul acelei vremi) din prm-ul bolshevick al suferindului Vadim (pe de-a dreptu’ amoral!) si apoi, iar a dispãrut. Apoi, iar a fost reactivat (si… numai în vârf!) pentru a colporta împotriva lui Milut si apoi împotriva lui Pavelescu. Nu are decât un vag zâmbet de amant tomnatic si abia de buchiseste dupã ciorne scrise de altii… pare o perfecta bâtã!
Slãvindu-l atâta pe Eugen Moiescu o sã fiti asimilat cu el si nu cred deloc cã’i de invidiat!
S’auzim si de bine,
Ioan Furtunã
In spiritul critic binecunoscut si cu pretentia de a cunoaste adevarul adevarat, uitati esentialul. Acela este ca eu nu sunt condus de nimeni si nu slavesc pe nimeni, eu fac doar diferente de bun simt. Nu-l cunoasteti pe Eugen Moiescu si nu cred ca aveti caderea de a-l judeca, dar daca tot o faceti, va rog sa fiti obiectiv si sa cantariti intre bune intentii si rau gata facut. Si apropo, Moiescu a fost peremist vreo doua luni, nu o viata.
cei din gruparea Ciorbea anunta ca maine la CNC-ul lor de la Bucuresti va participa Pavelescu cu, conducera lui si reprezentanti de ai nostri de la varf .Si cum ca, la aceasta sedinta se va produce marea impacarea prin cooptarea in conducerea Ciorbea a reprezentanti din gruparea Pavelescu si Moiescu , dv stiti ceva?, sau pur si simplu iarasi cei din gruparea Ciorbea arunca din noua zvonuri pe piata pentru a se afla in treaba.
Nu stiu ce a fost azi la intalnirea lui Ciorbea dar va spun drept ca nu ma intereseaza. Va fi bine pentru noi si asta conteaza, si cand spun “noi” nu ma refer decat la cei care vor dori sa faca politica la PNTCD. Mai e putin…
ce credibilitate mai are ciorbea cand spune una si face alta?cine il mai crede?doar cativa apropiati,atat!pana si cei de la antena 3 l-au luat la misto ultima data.
am citit mai multe articole in presa nationala cum ca, ar fi posibil ca la urmatoarea sedinta a PPE noi PNTCD, sa fim suspendati din aceasta familie politica, dv stiti ceva de acest subiect si daca da , ce este de facut ca sa nu ne mai facem de ras si la PPE.
Stiu ca mister Ciorbea a scris oficialilor PPE pentru a se plange ca este discriminat. De aici si dorinta acestora de a ne suspenda pana la clarificarea situatiei juridice, la prima sedinta, in 9 noiembrie, cred. Asta face domnul Ciorbea pentru PNTCD, la fel ca un alt mare “lider”, un “avocat mic cu capul mare”, cum bine spunea cineva.