Amânarea amânărilor

Joi după miercurea ciuc, poate…

Vă salut cu respect şi mă grăbesc să zgândăresc puţin amărăciunea naivilor care au pariat pe victoria vreunui combatant angajat în luptele seculare ce ţin de cinci ani. Nu mă grăbesc, în schimb, să vă dau amănunte despre ceea ce ne aşteaptă pe noi, naţional-ţărăniştii, pentru că în acest moment este aproape imposibil de anticipat ce va urma după mitingurile mai mult sau mai puţin organizate. În orice caz, nu se întrevede nicio împăcare miraculoasă, niciun proces finalizat şi drept urmare, nicio şansă de a participa la eventuale alegeri anticipate. Cam pesimiste opinii, nu-i aşa?

După cum bine ştiţi, Curtea de Apel Bucureşti a reuşit să blocheze bine de tot partidul, datorită deciziilor sale acoperite legal şi “ajutate” de greşelile avocăţeşti ale părţilor din dosarele abia judecate. Vom aştepta cu interes, aşadar, să se judece cererea de suspendare a executării (înscrierii în RPP a congresului din iulie 2010) şi contestaţia în anulare, formulate de către Victor Ciorbea. Între timp, pe rolul Tribunalului Bucureşti se va judeca şi dosarul Congresului din 29 Ianuarie 2011, unde vă aşteptăm pe toţi (aceia care au fost la congres şi au uitat rapid) să creaţi atmosfera inconfundabilă a luptelor de arenă. Fără prezenţa trioului Grigoriu, completat de cvartetul Escu (Pavelescu,Alexandrescu,Icsulescu,Icsulescu) nimic nu va fi bine şi frumos. Nu ne lipsiţi, deci, de plăcerea de a vă vedea acolo.

Voi exprima în continuare (limbaj de lemn) câteva opinii legate de mişcările de trupe din politica românească, mişcări care nu ne afectează direct, momentan, dar care ne pot scoate definitiv din politica naţională. Mă refer la cererile din ce în ce mai insistente de a se organiza alegeri anticipate, cereri ce vin atât din partea celor ieşiţi în stradă din cauza nevoilor cât şi din partea opoziţiei parlamentare. Personal, consider că organizarea alegerilor în această vară, ar fi un dezastru pentru PNŢCD, în condiţiile în care nimic nu va fi clar până atunci. Vom fi părtaşi la imposibilitatea depunerii listelor electorale sau, şi mai grav, la o mare umilinţă provocată de rezultate. Despre amploarea manifestaţiilor de protest nu voi comenta pentru că se poate vedea cu ochiul liber dar voi spune că după ce că sunt puţini, nu se înmulţesc nici cu bani, măcar. O persoană cu funcţie de la PNL Braşov spunea că se plătesc 50 de lei pentru un participant la protest şi nici aşa nu prea sunt doritori. Ehee, ce vremuri erau odată, când cu 50 de lei luai zece “nemulţumiţi”! Că doar aşa ne-au tras-o şi nouă, CDR-ului, vorba lui Cristoiu. Nu că aş vărsa vreo lacrimă pentru cei de la guvernare, dar mi-e silă când văd PSD-ul cum se tăvăleşte de grija săracilor. De PNL ce să mai vorbim? Ei sunt albi ca un cur de bebeluş, nu au vândut resursele şi nu au omorât bugetul. Dă-i în mamiţica lor pe toţi şi hai să punem umărul la intrarea noastră în Parlament! Abia atunci vom putea să le arătăm diferenţele esenţiale dintre politica împreună cu Dumnezeu şi politica împreună cu FMI-ul. Vă salut şi mai vorbim după 23 ianuarie.

Doamne ajută !

Salutări din Hawaii !

Dar nu de la mine…

În primul rând La Mulţi Ani tuturor! Lăsând tristeţea unui an 2011 prea puţin remarcabil, păşesc astăzi cu încredere într-un nou an (pentru mine astăzi începe anul), care sper să-mi aducă minimum de reuşite amânate cu voie sau fără. O să intru direct în subiect şi o să spun pe scurt ceea ce cred că va urma, sau mai precis, ceea ce deduc logic în legătură cu partidul şi eternele sale procese.

Pornind de la ultimele elemente, recunoaşterea definitivă şi irevocabilă a Congresului din Iulie 2010, respectiv cererea, aprobată, de suspendare a executării (înscierii în RPP a sentinţei), sunt obligat să remarc disperarea ambilor “preşedinţi” de a clarifica o chestiune care nu le va aduce câştig final niciunuia. Cum am mai spus, beneficiarii acestei sentinţe vom fi noi, cei care am convocat şi desfăşurat Congresul din 29 Ianuarie 2011 şi sunt sigur că juriştii înţeleg bine ceea ce afirm. Ne vom îngriji să urmăm toate etapele necesare, până la instanţele europene dacă este nevoie, pentru a demonstra că Biroul Naţional de Conducere al unui partid nu este jucăria vreunui dictator, nici măcar a unuia minuscul. Este hazardat sau lipsit de raţionament să cred că vom reuşi să demonstrăm ceea ce afirm? Au dispărut definitiv Statutul Partidului sau legile ţării? Zece din cincisprezece membri BNC am convocat Congresul şi am validat candidaturile, în plus, preşedintele de atunci a semnat inclusiv închirierea sălii în care a avut loc Congresul, pe lângă toate documentele de convocare şi desfăşurare. Petardele lui Pavelescu de acum, referitoare la calitatea sa recunoscută de instanţe, pot speria cel mult câteva babe habotnice, pentru că sentinţa Curţii de Apel recunoaşte starea de fapt din Iulie 2010, nu pe cea de acum. Astăzi, preşedintele PNŢCD este Eugen Moiescu, continuatorul congresului din Iulie 2010 şi urmează să se recunoască şi asta.

Pe bursa zvonurilor circulă deja “legenda vinovatului anti-ciorbist”, şi mă refer direct la Eugen Moiescu, cel care fără scrupule, a sabotat acţiunile marelui politician Victor Ciorbea, făcând astfel imposibilă intruziunea sa în acţiunile viitoare ale principalelor partide politice sau ale viitoarelor alianţe electorale. Auzeam stupefiat cum suntem acuzaţi că nu am făcut jocul de acaparare a partidului de către grupul Ciorbea şi cum am retezat noi (Moiescu şi eu) şansele de acceptare ca conducător (cacofonie intenţionată) a lui Victor Ciorbea. Cică am fi discutat noi la PDL să nu-l primească pe ‘mnealui la discuţii pentru Mişcarea Populară şi am fi ruinat astfel şansele PNŢCD. Adevărul este că nu a fost nevoie de astfel de discuţii, deoarece părerea decidenţilor din PDL era deja formată şi neinfluenţată de fumigenele domnului Ciorbea de după succesul “drept” de la Tribunalul Bucureşti. Dar, destul cu zvonurile, mai bine să-l lăsăm pe domnul Ciorbea să savureze coctail-ul servit pe şezlongul din Hawaii, de unde cred că ar vrea să vă transmită salutări. Sau nu.

Revenind puţin la aberaţii şi minciuni, cred că nu există momentan niciun membru de partid care să fi scos vreuna mai mare decât Pavelescu, atunci când a spus că a purtat două ore de discuţii cu preşedintele Băsescu şi mai mult, i-a fost promis sprijin. Omul ăsta nu mai are nicio urmă de simţ al măsurii sau de bun-simţ! Despre gogoriţa lansată cum că ar fi apărut un sondaj în care avem 12%, nu mă obosesc s-o comentez. Deduceţi dumneavoastră singuri ce trebuie, dar eu cred că nu există nicio şansă pentru PNŢCD cu astfel de “lideri”. Cum vă imaginaţi dumneavoastră, cei care îi sprijiniţi, că vom ieşi din marasmul acesta, în care fiecare astfel de “lider” tratează partidul ca pe propria afacere? În ceea ce mă priveşte, prefer să mă lipsesc de o prezumtivă candidatură, care să-mi aducă umilinţa impotenţei aparatului de partid atât de necesar în procesul electoral. Pe cine mai poate lămuri Pavelescu, sau Ciorbea, fie ei preşedinţi recunoscuţi irevocabil, în condiţiile unei împărţiri la sânge a bazinelor electorale? Au ei banii sau imaginea necesară depăşirii pragului electoral? Răspunsul îl veţi afla singuri prin analiză, dar sper că nu va fi şi demonstrat, nu avem nevoie de încă un şoc. Îmi cer scuze de la cei care urmăresc acest blog, pentru că nu mi-am făcut timp să scriu mai repede, dar am simţit nevoia să mă rup pentru câteva zile de la tot ceea ce este apăsător. Mai vorbim, imediat ce avem elemente noi.

Doamne ajută !

Crăciun fericit !

An nou cu bucurie !

Dragii mei colegi, vă invit să citiţi mai jos mesajul preşedintelui PNŢCD Eugen Moiescu. Este adresat tuturor naţional-ţărăniştilor, indiferent de tabăra din care provin iar la rugămintea sa, îl voi publica şi aici:

Tuturor membrilor si simpatizantilor PNTCD,Va urez un Craciun Binecuvantat si Stralucitor, plin de lumina si caldura in suflete, cu fericire, iubire si belsug, care sa va deschida calea spre un An Nou 2012 mai bun, mai spornic, plin de noroc, cu sanatate si bucurii, realizari si impliniri alaturi de toti cei dragi !

LA MULTI ANI!
[24.12.2011 01:04:17] Eugen Moiescu: Eugen Moiescu-Presedinte PNTCD
[24.12.2011 01:05:23] Eugen Moiescu: pune urarea asta pe blog, grupuri si unde mai vrei tu. Mersi

Delirul

A fi sau a nu fi ? Asta-i întrebarea…

Am aşteptat, la fel de curios ca şi dumneavoastră, să văd rezultatul procesului de ieri de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a putea comenta câteva aspecte în cunoştinţă de cauză. Aşadar, ceea ce era normal să se întâmple s-a întâmplat iar Congresul PNŢCD din iulie 2010 este unul legal şi statutar. Până aici nimic de mirare, deşi noi, cei opt membri ai BNC-ului ce urmează să se înscrie, am cerut la un moment dat să nu mai fie luate în calcul lucrările acelui congres deoarece a avut loc un altul, în 29 ianuarie 2011. Nu s-a ţinut cont de cererea noastră de atunci şi ne aflăm astăzi în faţa unui precedent creat în sprijinul nostru, al celor care am participat la Congresul din 29 ianuarie 2011. Mulţi dintre dumneavoastră o să vă întrebaţi dacă logica mea va funcţiona şi în faţa judecătorilor care vor judeca din nou dosarul menţionat şi de aceea vă spun cu toată sinceritatea că de această dată numai un orb nu ar vedea adevărul cuprins între coperţile acelea. Cum este posibil să nu se vadă că există semnăturile fiecărui membru al BNC, susţinute chiar de către Pavelescu? Cine nu poate vedea că aceiaşi oameni au convocat şi desfăşurat congresul din Ianuarie a.c.? Refuz să cred că justiţia poate fi atât de oarbă.

Deşi sunt convins că unii sărmani din tabăra lui Pavelescu dansează ameţiţi de iluzia unei victorii, nu pot să nu fiu sigur şi că cei mai lucizi se află astăzi într-o mare încurcătură datorată înscrierii noastre, a celor opt, în RPP. Pentru a fi şi mai clar, voi spune că s-au legalizat definitiv şi irevocabil acţiunile noastre de dinaintea Congresului din ianuarie şi de după el, indiferent de intenţiile anunţate ale iraţionalului Pavelescu sau de slăbiciunile unor colegi de-ai noştri care între timp au schimbat macazul. Ca părere personală, susţin că aşa cum instanţa nu a ţinut cont de cererile noastre de a nu mai fi înscrişi, tot aşa nu va ţine cont nici de cererile celor doi rătăciţi ai noştri, se ştiu ei care. Eu cred că vom intra în curând în linie dreaptă, chiar dacă am fost ameninţaţi cu amânări repetate. De data aceasta, voi sesiza personal Ministerul Public şi celelalte instituţii ale statului, pentru a se implica în supravegherea pas cu pas a dosarului Congresului din 29 ianuarie 2011. Sunt tare curios cum va justifica Pavelescu neparticiparea la un Congres convocat chiar de el şi cum va explica el că a dat afară 60% din BNC-ul înscris în RPP şi asta înainte de Congres.

Bursa zvonurilor spune că ceea ce se urmăreşte este ca Vasile Lupu să fie înlăturat cu orice preţ pentru ca Pavelescu să preia aşa-zisele prerogative de preşedinte, rămânând astfel singurul îndreptăţit să semneze listele de candidaţi la alegerile din 2012. Pentru acei visători, aduc precizarea că până la alegeri o să şi uităm de Pavelescu iar dacă nu va fi aşa, oricum nu există nicio şansă electorală atâta timp cât conduce el. Ce rezultate poate aduce acesta pentru PNŢCD, când ştim bine că nu-l bagă nimeni în seamă? Şi când mai aud şi de fumigenele lansate de acesta, cum că a stat de vorbă zilele trecute, două ore cu Băsescu la Cotroceni, şi că i s-a promis sprijin…Aurică, eu te ştiu bine, bagă-ţi minţile-n cap că vei pleca umilit din politică! Pe mine nu mă sperii cu ameninţări sau denigrări, am trecut prin prea multe. Eu eram de partea cealaltă, eram anchetat de Securitate, când tu buchiseai primele instrucţiuni. Şezi blând că vine ziua judecăţii. A, era să uit! O să vedem după alegeri cine va fi în politica mare şi cine nu, ok? Lasă partidul acesta să-şi urmeze calea firească şi du-te, eşti obişnuit cu turismul politic! Mai vorbim dragii mei, şi dacă nu, să aveţi un an nou plin de reuşite şi sănătate. Sărbători fericite!

Doamne ajută !

Când minciuna sădeşte iluzii

Anul nou ne-aduce nouă / Balamuc, Spitalul 9…

Astăzi este marţi şi mai este şi o zi de 13 nefiresc de caldă pentru luna Decembrie, fapt pentru care mi-am făcut avânt şi m-am hotărât să mai scriu câteva rânduri despre ultimele evenimente din partid, dar şi despre ceea ce cred eu că va urma. Ne aflăm, aşadar, în faţa unor certitudini, dacă ne referim la amânările consemnate la ultimele înfăţişări de la Curtea de Apel Bucureşti, domolindu-se astfel entuziasmul unor naivi care au crezut că tot ce zboară se mănâncă. Plecarea la Marsilia a domnului Ciorbea, aşa cum am mai spus, fără invitaţie, a fost premeditată tocmai din cauza pericolului iminent de a pierde orice şansă de a înregistra adunarea sa în Registrul Partidelor. Din păcate pentru domnia-sa, nu a mai găsit sprijin şi la Curtea de Apel, completul care judecă dosarele PNŢCD fiind de această dată unul corect. Ca opinie personală, spun că ar fi bine pentru toată lumea ca dosarul cu pricina să rămână în pronunţare cât mai repede. Despre salvarea partidului de la suspendare de către Victor Ciorbea, spun că trebuie să fie o glumă, deoarece el nu are nimic de-a face cu hotărârea de a se amâna discutarea suspendării.

Mâine vom avea din nou o înfăţişare la Curtea de Apel, de data aceasta pentru Congresul din Iulie 2010 şi acum suntem cu toţii de acord că acel Congres a fost unul legal şi statutar. În cazul admiterii cererii de înregistrare în RPR a echipei de conducere aleasă atunci, devine din ce în ce mai clar că se va face lumină din punct de vedere juridic dar din păcate nu şi politic. În acest caz, vom avea o misiune uşurată în a demonstra legalitatea şi continuitatea Congresului din 29 Ianuarie 2011. Nu cred că este cazul să vă ingrijoraţi de pericolul reprezentat de recunoaşterea lui Pavelescu, la acea vreme el era preşedinte legal însă nu va putea demonstra niciodată că nu a fost schimbat pe 29 ianuarie 2011. Aşa cum vă spuneam, adevărul va ieşi la lumină precum uleiul din apă.

Le transmit uzurpatorilor de profesie din tabăra Ciorbea că se apropie momentul adevărului, când va fi nevoie de explicaţii legate de acţiunile nelegale şi nestatutare intreprinse în interes personal. Abia aştept să aud cu urechile mele justificările pentru minciunile repetate, pentru târârea partidului în noi procese interminabile, în locul alegerii unei căi normale, oferită de către Eugen Moiescu şi echipa sa. Cineva spunea că este înjositor pentru domnii Ciuhandu şi Ciorbea să facă parte dintr-o echipă condusă de către Eugen Moiescu iar eu, astăzi, îi răspund că va veni vremea când apartenenţa la grupul Moiescu va fi un privilegiu. Oare ce este mai înjositor, să cauţi onoruri personale sau să alegi binele general ? Uneori e mai sănătos să măsori de două ori şi să tai o singură dată… Aştept cu interes ziua de mâine când s-ar putea să se stabilească o cronologie legală a evenimentelor din ultimii ani dar vă asigur că uşa noastră va fi deschisă pentru toţi cei care vor reuşi să vadă care este viitorul. Vă salut, mulţumesc pentru vizite!

Doamne ajută !

Cadouri, nuieluşe. Pari ?

Să ne luptăm până la anihilare! Mai mişcă vreunul?

Iată că deschidem astăzi un nou ciclu al sărbătorilor de iarnă, unii cu motive de bucurie iar alţii cu amărăciunea unui an nereuşit. Nu voi spune în care categorie mă plasez dar mă declar mulţumit de evoluţia mea pe plan personal şi total nemulţumit de situaţia din care, poate fără voia mea, fac parte. Fireşte că aţi înţeles la ce mă refer şi întăresc afirmaţia prin a vă mărturisi că nici măcar pentru o clipă nu m-am gândit, înainte de congresul din 29 ianuarie a.c., că vom fi în blocaj chiar şi la sfârşitul anului. Am sperat sincer la o descongestionare a situaţiei şi la o apropiere lipsită de orgolii a tuturor naţional-ţărăniştilor, chiar şi în condiţiile organizării unui nou congres democratic, cu vot uninominal pentru toate funcţiile de conducere. N-a fost să fie şi de aceea astăzi ne putem lăuda cu toţii cu o gamă largă de nuieluşe sau pari rupţi din gardurile sediilor PNŢCD din toată ţara. Şi când mă gândesc că vine şi Moş Crăciun sau Moş Gerilă pentru unii…

Le urez sincer tuturor Niculinelor şi Nicuşorilor din România un “La mulţi ani”, însoţit de cele mai bune gânduri pentru anul ce stă să vină. Vom avea de traversat împreună încă o previziune apocaliptică şi încă multe alte “urări de bine” ale celor care ne conduc, dar sunt sigur că le vom învinge. Poate că anul viitor ne va aduce soluţii adevărate iar alegerile viitoare ne vor găsi împreună. Eu cel puţin, asta îmi doresc de la politica naţional-ţărănistă, dar să fie în aşa fel încât toată lumea să se simtă mulţumită. Se poate aşa ceva? Eu sper sincer că da.

Aşa cum bine ştiţi, vorbesc aproape zilnic cu preşedintele Moiescu şi mi-a spus aseară că are informaţii despre o iminentă suspendare a noastră din PPE. Nu voi da vina pe nimeni pentru ce va să se întâmple, toţi suntem de vină, dar deplâng făţărnicia unora când vine vorba de a-şi asuma greşeli sau a clama merite. Ştim bine cine a scris memorii către PPE şi cine a cerut soluţii de la el, ca şi cum cineva din afară ar putea vreodată să facă ordine în PNŢCD. O să aduc dovezi palpabile, când va fi vremea, despre tot ceea ce s-a petrecut şi se petrece încă în interiorul partidului, despre jocurile de interese personale ale unor oameni fără frică de Dumnezeu care încearcă acum să preia partidul cu de-a sila. O să aflaţi amănunte despre lupta noastră nevăzută cu fariseii care manipulează şi mint în numele partidului şi nu au ca scop decât salvarea personală pe plan politic sau financiar. Nu îmi este teamă şi nu îmi va fi, atâta timp cât sunt curat şi bine intenţionat. Eu nu îmi rup hainele de pe mine pentru a accede în funcţii sau pentru a fi mediatizat şi voi apărea firesc, la timpul potrivit, pentru a arăta ţării întregi că am avut dreptate. Vă cam sperie gândul, băieţi, nu-i aşa? Mult a fost, puţin a rămas. La mulţi ani, oameni buni!

Doamne ajută !

P.S. Prezenţa domnului Ciorbea la Marsilia, neinvitat, nu face decât să-l mai descalifice o dată. În cazul renunţării la suspendarea PNŢCD, meritele îi aparţin altei persoane, din afara partidului.

Cel dintâi chemat

Ocroteşte Sfinte şi poporul acesta !

Aproape şapte sute de mii de români îşi serbează astăzi onomastica, ducând astfel mai departe numele celui dintâi Apostol al Domnului care a călcat pe aceste meleaguri, propovăduind cuvântul Lui. Este o zi specială, o avanpremieră la marea sărbătoare de mâine a poporului român şi profit de ocazie pentru a ura tuturor un sincer “la mulţi ani”. Cred că nu este om în această ţară care să nu aibă un Andrei sau o Andreea în familie sau în grupul de cunoscuţi-prieteni şi de aceea ziua de astăzi este una deosebită pentru aproape toată lumea. Ca în fiecare an, ziua de astăzi mai este şi una a pelerinajelor la moaştele Sfântului Andrei – Ocrotitorul României, mii de români trecând pe la catafalcul cu sfintele moaşte pentru a se reculege şi a se ruga. Am dezvoltat în câteva articole mai vechi ceea ce cred eu despre aceste pelerinaje şi care este rostul lor dar voi adăuga faptul că an de an regăsim tot mai mulţi pelerini dornici de iertare, fapt îmbucurător fie şi numai pentru curăţirea sufletească a celor vrednici să treacă prin aşteptarea în frig şi foame.

Nu pot să ratez ocazia de a le ura finilor mei Andrei, Darius-Andrei şi Sânziana-Andreea toate cele frumoase, să fie sănătoşi şi fericiţi (vine naşu’ diseară, normal). Pentru noi va fi o repetiţie cu daruri pentru seara de Moş Nicolae, că doar de mâine încolo intrăm în luna buzunarelor golite. No! Nu ştiu ce m-a apucat de mă plâng, că doar nu m-a obligat nimeni să botez sau să cunun, şi dacă mă gândesc bine mai am vreo câţiva în stand-by. Aşa că n-ar fi rău să mă pregătesc sufleteşte şi material pentru încă multe alte onomastici şi sărbători creştineşti. Nu-i bai dragilor, se descurcă naşul, sănătate să fie.

Sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră aşteptaţi de la mine noutăţi despre viaţa partidului şi de aceea vă voi spune că astăzi va fi o nouă înfăţişare la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul lui Victor Ciorbea. Personal nu cred că vom avea vreun deznodământ astăzi sau anul acesta, în niciunul dintre dosarele aflate pe rol. Chiar dacă printr-o minune s-ar termina vreun proces, soluţia dată nu ar rezolva situaţia gravă din partid ci dimpotrivă. Dar nu sunt eu vreun Nostradamus sau tata Omidu să ştiu ce va fi, nu-i aşa? Dacă va accepta domnul Ciorbea să participe la o competiţie corectă, cu vot uninominal, la un viitor congres? Dacă va fi dat afară Pavelescu? Dacă va câştiga Moiescu alegerile interne? Nu mă fac eu de baftă că mi-am dat cu părerea fără să cântăresc îndeajuns? Poate primesc şi naţional-ţărăniştii un cadou de la Moş Nicolae şi se împacă. Hai că se rezolvă, vorbesc eu cu el să descarce un camion de pari în curtea sediului central şi cine scapă, ăla e. Dumnezeu cu mila, căci nimeni nu are puterea de a face pace în acest partid, după cum se vede. O să ne lămurim ce va fi şi anul viitor, dacă vom mai fi. Vă salut şi la mulţi ani încă o dată, tuturor!

Doamne ajută !

Manipularea ca scut

Hai să dăm mână pe sub mână…

Cine a zis că am dispărut? Iată-mă prezent şi entuziast, aşa cum îi şade bine unui om care doarme liniştit şi se trezeşte la fel. Precum bine ştiţi, noutăţile politice majore, sunt în măsură să pună pe gânduri orice “consumator” de politică internă iar ultimele evenimente, despre care cu modestie vă spun că ştiam de ceva vreme că urmează să vină, mă determină să fac conexiuni mai mult sau mai puţin realizabile. Să analizăm, zic.

Aş începe cu ofensiva DNA-ului asupra unor personaje mai mult sau mai puţin cunoscute, act fără precedent în ultimii ani, şi aş face aici doar câteva scurte remarci legate de voinţa politică a PD-L-ului de a nu acoperi pe nimeni când vine vorba despre instrumentarea dosarelor de cercetare. În opinia mea, “Armaghedonul” declanşat este departe de a se încheia şi are legătură directă cu obrăznicia unor lideri politici, proveniţi din toate partidele, inclusiv PNŢCD, de a se crede mai inteligenţi decât serviciile “inteligente” care furnizează informaţii către cei în drept să le primească. Va urma, probabil, o decapitare a unor reţele transpartinice, opoziţia actuală având de gestionat un an 2012 plin de scandaluri de corupţie ale propriilor oameni. Fie vorba între noi, că ş-aşa nu ne aude nimeni, era timpul să se rupă pisica umflată până la refuz. Legat de voinţa PD-L-ului, spuneam că anchetarea unor lideri locali importanţi ai partidului, demonstrează curaj politic dar şi lipsă de scrupule dacă ne referim la obiceiul de a folosi oameni pe care apoi îi arunci, înainte de vreun verdict al vreunei instanţe, şi spun toate acestea luând în calcul caracterul “apolitic” al DNA-ului. Dar nu plângem noi la mormânt străin, nu-i aşa?

Despre excluderea din PSD a marelui Geoană, numai de bine. Cei care au vizitat în mod constant acest blog, îmi cunosc părerea despre Mircea Geoană iar cine este curios ce spuneam în urmă cu doi ani, poate vedea cu uşurinţă. Totuşi, vă voi spune că în 2009, scriam că PSD-ul nu putea găsi un candidat mai slab pentru Preşedinţia României şi că acesta va pierde din cauza carenţelor sale majore şi a capacităţii sale intelectuale mediocre. I-am prevăzut atunci şi un sfârşit politic grabnic şi se pare că am avut dreptate. Urmează să vedem pe unde va mai face politică Mircea Geoană şi dacă va fi înlocuit, aşa cum se vrea, şi de la şefia Senatului. În cazul schimbării sale cu un membru al PD-L, opoziţia parlamentară din România va demonstra încă o dată, dacă mai era nevoie, că este lipsită de orice urmă de simţ politic.

Despre PNŢCD vă pot spune că se află pe drumul înfundat al instanţelor, cu perspectiva salvării sale dintr-o singură direcţie. Nu-mi cereţi să vă spun acum care este aceasta, pentru că nu am încă toate elementele. Vom vedea împreună dacă am avut dreptate şi promit să vă spun când se va putea. Oricum, remarc tăcerea mediatică a celor doi protagonişti auto-intitulaţi “preşedinte al PNŢCD”. Să fie de vină afacerile cu sediul central al partidului, în care se va face club de noapte? Să fie de vină DIICOT-ul? DNA-ul sau Parchetul? Ori poate şi-au luat protectorii mâna de pe creştetele pline de idei năstruşnice ale celor doi artilerişti? Neeeeeee! Că doar ambii se lăudau cu sprijin financiar ca la Plevna, cu mediatizare fără egal. Să se fi referit la adversari? Să fi fost ei turcii? No, chiar nu ştiu, dar sper să fi vrut toate astea pentru partid, nu pentru ei. Nu spun că dumneavoastră sunteţi manipulaţi sau manipulabili, dar vă rog să puneţi cap la cap tot ce s-a petrecut din ianuarie până acum, şi veţi constata că nu se întrevede nicio şansă de relansare când eşti izolat şi rupt în trei bucăţi. Există, totuşi, un noroc şi el se va vedea în curând, sper. Vă salut!

Doamne ajută !

Cataramă pe brâul PNŢCD

Nebănuite sunt căile Domnului. Ciorbea.

Nu ştiu dacă aţi urmărit emisiunea lui Cristoiu de aseară, dar vă spun drept că am fost plăcut impresionat de aplombul invitatului în a lăuda PNŢCD-ul, dezinteresat, fireşte. No, am uitat să vă spun că invitatul a fost omul de afaceri Viorel Cataramă, un liberal autentic, un om pe care personal îl apreciez pentru calităţile sale de om de dreapta. Staţi puţin, nu vă duceţi cu gândul că aş fi făcut deja vreun gheşeft cu “mogulul”, căci am şi eu voie să am simpatii. Spuneam că invitatul nu a contenit să laude partidul nostru, spunând că în acest moment PNŢCD-ul este singurul reprezentant al dreptei din România şi că împreună cu Dinu Patriciu, s-au gândit să-l resusciteze. Super-tare! Mai ales că deja au avut loc întâlniri trilaterale între Cataramă, Ciorbea şi Pavelescu. Acum, este de înţeles de ce au fost amândoi la “şueta” convocată de Cataramă, fiindcă primele două s-au lăsat cu sifon în loc de gin. Bravos măi băieţi, bravos! Urlă invidia în mine când doriţi numai binele celor mulţi. Dar nu era mai bine să-l doriţi pe rând şi nu la grămadă?

Lăsând gluma puţin la o parte, sunt surprins de naivitatea, să-i spun aşa, a omului de afaceri Viorel Cataramă, când vine vorba despre ce i-ar putea oferi cei doi astăzi, în afară de lupte aprige în instanţe şi dincolo de ele, sau organizaţii dezbinate. Să poată banii să facă ceea ce nu am reuşit noi toţi în anii aceştia? Adevărul este că se cunosc problemele financiare ale celor chemaţi la şuetă şi este posibilă chiar o împăcare, de dragul partidului, a celor doi. În rest, nimic nou în viziunea liberală, “dezinteresat” legată de PNŢCD, proiectul semănând ca două picături de apă cu Mişcarea Populară mult discutată. Să înţelegem că acum este vorba despre viteza cu care proiectele devin realitate? Dacă punem la socoteală şi contribuţia lui Dinu Patriciu la închegarea noii formaţiuni, căci despre asta este vorba, s-ar putea să vedem mişcări de trupe chiar şi până la sfârşitul anului, cu obligatoria condiţie ca procesele să se încheie. Nu pot să spun decât că mă bucur când partidul ar mai putea avea o şansă cu noul proiect apărut şi că îmi doresc să-l văd în Parlament, indiferent cine îl va duce acolo.

Aseară, pe la ora 23, am vorbit din nou cu preşedintele Moiescu şi mi-a spus că va veni în curând acasă, poate chiar săptămâna viitoare. Paradoxal, nu este deloc îngrijorat de mişcările de trupe din ultimele zile şi îmi spune în permanenţă că lucrurile se vor aşeza în curând pe făgaşul normal. Vă anunţ că va convoca o şedinţă a CNC-ului imediat ce va sosi şi veţi auzi direct de la domnia-sa ceea ce vă spun de câteva luni. Ţin neapărat să vă mărturisesc că între mine şi preşedintele Moiescu au avut loc destule contre, deloc uşoare, legate de prezenţa sa în loc nepotrivit, mai ales acum, când este neapărat nevoie de el aici. Chiar şi aşa, încrederea mea în el există şi sper că şi a dumneavoastră, dar a sosit vremea să simţim şi rezultate. Sunt convins că ele vor veni în curând şi vă recomand să ţineţi aproape de noi. De acum vom avea subiecte de discuţii, mai ales că au apărut şi “mogulii” în ecuaţie, aşa că mai vorbim.

Doamne ajută !

P.S. Îi datorez domnului ex deputat al PNŢCD Barbu Piţigoi, o şampanie. O voi da cu bucurie, vă asigur.

Arhanghelii dreptăţii

Din ceruri să coboare…

Scriam acum un an, în articolul meu premiat de un post de radio din România – “Biruinţa cea dreaptă şi iertarea”, că la fiecare 8 noiembrie a anului îi sărbătorim pe cei doi mari Arhangheli ai bisericii creştine, Mihail şi Gavril, simbolul biruinţei, respectiv al iertării creştineşti. Astăzi o să fac doar o scurtă referire la cea de-a doua virtute, întruchipată de Arhanghelul Gavril, iertarea creştinească, sentimentul eliberator al celor credincioşi întru Hristos Dumnezeul. Mai cunoaştem acest sentiment astăzi? Mai reuşim să iertăm şi altfel decât pentru a demonstra milă ori generozitate? Pentru a primi răspunsuri la aceste întrebări, ar trebui să ne uităm adânc în conştiinţa noastră şi să punem în balanţă răul făcut cu bună ştiinţă ori involuntar, cu răul suferit. Personal, vă mărturisesc că sunt zile când încerc să fac ceea ce spuneam, dar subiectivismul, inevitabil când este vorba despre propria persoană, nu îmi permite să mă descătuşez. Rămân, aşadar, cu păcatul neiertării, fără a fi capabil de a-l arunca dar cu dorinţa persistentă de eliberare. Sunt convins că înţelegeţi despre ce vorbesc şi de aceea vă îndemn să reflectaţi.

Despre politică, puţine astăzi, poate doar că săptămâna aceasta vor fi mai multe bătălii în justiţie. Ce vor aduce ele nou? Nimic, indiferent de rezultatul lor. Cum bine se ştie şi am mai spus-o, nicio instanţă nu poate să facă pace cu de-a sila între ţărănişti. Nu-i aşa domnu’ Ciorbea? Cum a fost când aţi făcut ANCD-ul? Aţi vrut pacea cu propriul partid, cu preşedintele său legal de atunci? E uşor să vii acum şi să vrei să conduci cu de-a sila…Despre Pavelescu ce să mai zic? Un biet rătăcit care nu înţelege că i-a trecut vremea, dacă a avut-o vreodată. Ei bine, uite că astăzi îi iert pe toţi şi le transmit să aibă minte şi să lase partidul acesta să-şi aleagă drumul firesc, democratic. Ştiu că nu o vor face şi de aceea o să-i forţăm noi, dumneavoastră, să o facă. Curând…

Revenind la ziua sfântă de astăzi, le urez şi eu un mare LA MULŢI ANI tuturor celor care işi serbează onomastica, naţional-ţărănişti sau nu, ciorbişti, pavelişti, moieşti, lupişti, ciuhandişti, orăşei sau ce-or mai fi. Nu cred că mai contează cine va câştiga în instanţe ci va conta doar puterea liderului de a duce partidul unde îi este locul. Ce să faci cu un partid care nu are candidaţi capabili de a atinge pragul electoral, măcar? Pot liderii actuali să tragă la aceeaşi căruţă? Vom vedea. Nu spune “nu” până nu eşti sigur. Vă salut! Mulţumesc pentru vizitele numeroase.

Doamne ajută !