De la un naţional – ţărănist

Nici mai bun nici mai rău decât alţii…

O să public în continuare, deşi nu am cerut acordul autorului, un apel de la un naţional – ţărănist bine intenţionat, un om pe care îl apreciez pentru ideile sale uneori uşor desuete. Aşadar, un apel de la colegul nostru Virgil Florea, de Dragobete:

APEL PENTRU TARANISTI

De la bun inceput trebuie sa precizam ca nu este un apel la unitate, pentru simpul motiv ca nu avem la ce unitate sa aderam. Din aceasta cauza ne adresam tuturor acelora care au avut, au si vor sa mai aiba o legatura de suflet si o atitudine politica in concordanta cu ceea ce a insemnat pentru Romania PNT-ul. Nu vom face trimitere la istoria mai indepartata din care ne-am extras principii de guvernare neonorate si duse in derizoriu, ci vom incerca sa refacem partidul cu ajutorul unor analize generale a celor peste 22 ani de cand el a fost reinfiintat. Acestea nu vor culpabiliza individual pe nimeni, dar vor scoate in evidenta ceea ce nu mai TREBUIE sa facem.

Situatia prezenta. 20 frebruarie 2012.

PNTCD, este complet inexistent in aprecierea electoratului, dar extrem de prezent pe culoarele cladirilor unde se imparte dreptatea in Romania. Aici s-a ajuns din doua motive : unul subiectiv iar celalalt, fireste, obiectiv.

Cei peste 45 ani de pauza fortata au redus in mare masura capacitatea de exprimare politica a celor mai multi combatanti, reinscrisi in anii 1990, iar noii veniti nu au avut de preluat din mijloacele lor decat o dorinta de revansa mult prea mare fata de posibilitatile acelui moment. In acest fel s-a distorsionat intr-un mod aproape ireparabil tinta politicii taraniste. Mai mult decat atat, o lupta pe doua fronturi deschise, cu mijloace de comunicare reduse a fost din capul locului pierduta. Cei care mai stiau ce inseamna dezbaterea politica reala in acea vreme si-au epuizat eforturile in lupta contra fsn-lui, o organizatie de tip securisto-comunist, repliata in jurul unui lider si care a beneficiat din plin de intreg sistemul functional la acea data. Practic, o lupta inegala care a avut darul sa legitimeze o administratie „democratica” in exterior, dar cu accente clare de autoritarism in interior. Soluitia acelei vremi, cum am vedea-o astazi?

Refuzarea intrarii in Parlament, ca reactie a felului cum s-a gestionat prima campanie electorala. Cu tot ce a insemnat ea.

Latura obiectiva se inscrie tot in dorinta de pastrare a deciziei de catre sistemul care a patruns in toate partidele din Romania. In PNTCD, au avut acces in acesti primi ani foarte multi dintre cei ce nu ar fi avut ce cauta intr-un asemenea partid. In mod voit s-au infiltrat pana in structurlei de conducere oameni care au servit pe fata sistemul, iar sitele au fost ca si acum inexistente. Interesul ca PNTCD sa coboare in preferintele poporului a fost imens. Impotriva acestui brand s-a dus o lupta de cateva zeci de ani. Nici chiar in anii ’80 el nu a fost uitat de catre comunistii lui Ceausescu. Este o naivitate sa putem gandi ca cei care au fost la putere impreuna cu Ceausescu( cateva mii) si-au dorit s-o imparta cu cei pe care cu cateva zile in urma le erau „obiective” sau „subiecti”.

„Sincopa” din 1997-2000 a fost una controlata, precum exploziile dirijate. In acei ani, cu vistieria goala, cu incredere zero in fata organismelor financiare internationale, intr-o Europa care isi desfacea granitele terestre si cu tendinte de unificare tot mai vizibile, o guvernare de tip CSP intr-o Romanie care strangea capital individual prin forme infractionale la vedere si prin fraudare bancara de proportii, pusa mai tarziu in sarcina bugetara, continuarea era sinucidere curata. Din aceasta cauza a fost posibila „schimbarea”. Aceasta insa nu a dus decat la o recapatare a increderii in exterior, ceea ce s-a si urmarit si la pozitionarea tarii spre structuri europene cu pretul pe care si azi romanii il simt. Spun ca il simt azi desi proiectul initial avea in vedere cu totul altceva. Guvernarea CDR a fost minata din interior de pd si udmr iar fdsn-ul controla totul din exterior, si ca urmare anul 2000 a adus si iesirea din spatiul parlamentar a partidului.

De atunci si pana acum PNTCD nu si-a regasit menirea, tulburarile scotand in evidenta doar orgolii si determinari personale in cea mai mare parte a liderilor care s-au perindat la conducerea partidului. Daca la Timisoara s-a reusit in acest timp un scor mai bun, se datoreaza doar bunei imagini a primarului ca administrator, decat a politicii taraniste regionale. Aceasta doar se clameaza, lipsind cu desavarsire.

Constatam ca azi oferta politica este foarte subtire in substanta ei iar viitorul nu se arata a fi nici pe departe ceea ce ne dorim. Alternativa USL nu rezolva, ea permite continuarea sistemului. De aceea dorinta nostra este una legitima si conforma cu aspiratiile romanilor.

Prezentul apel se vrea mai mult un semnal de alarma spre cei care au lasat responsabilitatea conducerii partidului fara discernamant, pe seama unora care nu au si nici nu au avut vreodata legatura cu ceea ce a insemnat PNT-ul in constiinta romanilor. Cred ca a venit timpul sa gandim cu capetele noastre si sa ne reconstruim partidul dupa criteriile care conduc spre adevarata slujire asa cum Maniu si Mihalache in viziunea lor politica au transmis-o. Haideti sa nu mai socotim partidul doar un mijloc cu care sa ajungem la viata oamenilor. Dumnezeu a lasat oamenii sa se iubeasca si lucrurile sa fie folosite, nu invers.

Iar cei care asteptati rezolvarea fara implicare, desi ati putea, ramaneti unde sunteti. Avem nevoie doar de aceia care au ceva de spus, au ceva de facut si pot plati pretul, care uneori este chiar ingratitudinea. Fata de sacrificul altora insa aceasta nu inseamna nimic.
Traiasca Romania, traiasca PNTCD !

Virgil Florea, Arad
23 februarie 2012

Adio Statut, adio Lege !

Bun regăsit dictatură !

Am citit şi eu, poate mai puţin îngrijorat decât alţii, lătrăturile şi mârâiturile de pechinez politic cuprinse într-un aiuritor comunicat, ale unui personaj despre care am mai scris şi o să mai scriu, ale unui lunatic ce se vrea veşnic preşedinte dar care oricât s-ar strădui, nu poate să latre nici măcar o singură dată ca un doberman. Cred că bănuiţi la cine mă refer, mă refer la micul Napoleon al partidului, Superaurică, o persoană demnă de compasiune, datoare vândută şi fără perspectivă politică. Ne îndeamnă ‘mnealui, în circulara cu pricina, să strângem rândurile în jurul personalităţii sale fără pereche, să punem umărul la dezmembrarea partidului în urma acţiunilor sale inconştiente, dezmembrare începută cu sediul din Clemenceau al PNŢCD. Ei bine, îi mai transmit o dată aici, ceea ce i-am spus şi prin viu grai la ultima noastră întâlnire, şi anume faptul că nu îi vor ieşi planurile şi nici măcar “din principiu” nu va pune el listele de candidaturi la alegerile parlamentare. El nu mai este preşedintele partidului încă din data de 29 ianuarie 2011, ştie bine asta şi este speriat rău de perspectiva părăsirii partidului cu mâna goală. Ei lasă “maestre” (aşa îţi place să perii oamenii), îţi găsim şi ţie un loc la peluză!

Mă adresez acum celor care doresc să se opună mizeriilor lui Pavelescu, şi le transmit să ţină aproape de noi, de cei care suntem încă în lupta de recuperare a partidului din mâinile incompetenţei, minciunii, făţărniciei sau imposturii unui travestit politic. Naţional-ţărăniştii nu se vor mai înclina niciodată în faţa unui minuscul politruc, incapabil să salveze prin posibilităţile sale măcar un dram din onoarea pierdută a partidului. Lansez astăzi o campanie de opoziţie directă la minciuna instituţionalizată a “maestrului” Pavelescu, cu orice risc şi fără nicio jenă sau teamă. Eu nu mai am nevoie de nicio funcţie la nivel naţional, atâta timp cât această persoană ocupă sediul central al partidului. Luni vom avea o nouă înfăţişare la procesul Congresului din 29 ianuarie 2011 şi suntem încrezători că se va face dreptate. Personal, vă anunţ în premieră absolută că în cazul unei victorii a noastră, voi fi primul care işi va depune mandatul în vederea organizării unui nou Congres, de data aceasta de reunificare reală, asta dacă va mai fi timp fizic. Până atunci lupta continuă, spre disperarea “preşedintelui” care se agaţă de o sentinţă ce recunoaşte starea de fapt din 2010, nicidecum pe cea actuală. Şi încă ceva : nu aş băga mâna în foc că nu mai este timp pentru o altă sentinţă definitivă…

De săptămâna viitoare, dacă va permite vremea, vom începe o campanie de atragere a naţional-ţărăniştilor spre Asociaţia Naţional Ţărănistă, fără a condiţiona în vreun fel aderarea la ea de părăsirea partidului. Rămânem împreună în PNŢCD şi ne luptăm împreună pentru rezultate bune, fie că vom candida sub denumirea şi sigla partidului, fie a Asociaţiei Naţional Ţărăniste. Vom fi spaima impostorilor şi a politrucilor deghizaţi în iubitori ai lui Maniu sau Mihalache. Vom demonstra tuturor că partidul nu a murit şi mai mult, are o pepinieră de tineri naţional-ţărănişti patrioţi şi capabili. Pentru ei merită să luptăm, pentru ei merită să tăiem răul de la rădăcină. Doar aşa vor avea o şansă de a se exprima liber într-un partid modern şi curăţat de buruienile ce sug seva bună, seva dătătoare de viaţă curată a partidului. Electoratul ne aşteaptă şi el nu este dornic să vadă lideri turişti politic sau pechinezi ce doresc să latre precum dobermanii. Vă salut!

Doamne ajută !

Primul pas

Mai rămân câţiva…Citiţi mai jos comunicatul preşedintelui Eugen Moiescu:

Stimați colegi național-țărăniști,

Sper că până acum, toți am înțeles că sistemul judiciar din România, datorită luptei interne dintre grupările din PNȚCD, va bloca șansa partidului de a participa la alegerile din 2012.

Datorită deciziei Curții Constituționale conform căreia alegerile locale vor fi la termen, neputând fi comasate cu cele parlamentare, se impune luarea unor măsuri imediate. Este de înțeles că nici o soluție juridică, în ceea ce privește continuitatea partidului și stingerea conflictului intern, nu mai este posibilă in timp util.

În urma consultărilor cu colaboratorii noștri, am hotărât să înființăm Asociația Național Țărănistă, care are ca rol principal reunirea într-un nou climat a tuturor membrilor și simpatizanților național-țărăniști.

Nu ne mai încredem în manipulări și în cei care susțin că ei vor gasi soluții mai bune, numai ca să ne dezbine. Nu avem decât de caștigat prin aceasta asociere. Dacă între timp apar și soluții mai bune, împreună ne va fi mult mai ușor să luăm decizii. Nu mai putem sta neimplicați, așteptând un lider sau altul să ne scoată din impas.

Dovedind că putem fi uniți, vom da un semnal că partidul nostru mai are șanse pentru viitor. În cadrul Asociației toți suntem egali. Alegerea Președintelui și a Consiliului Director se fac prin votul tuturor membrilor Asociației, nu prin delegarea votului. Astfel, fiecare dintre noi avem șanse egale să ne remarcăm ca lideri in cadrul Asociației. Noi putem fi baza și totodată lideri ai partidului dacă merităm, atunci când situația partidului se va soluționa. Lucrând împreună pentru aceleași idealuri, ne vom cunoaște mai bine şi vom avea mai multă încredere în noi.

Facem apel la toți național-țărăniștii din toate grupările, din toate celelalte partide și la cei care au stat de-o parte, să vină in Asociația Național Țărănistă și să participe la acțiunile noastre. A venit timpul să ne evidențiem și să ieșim în față ca o alternativă viabilă condițiilor grele cu care se confruntă cetățenii României. Unde sunt copiii si nepoții celor peste 2 milioane de național-țărăniști, atât cât aveam la desființarea partidului de catre comuniști? Chiar așa de mult i-a schimbat comunismul sau am greșit noi înșelându-le așteptările? Oricare ar fi motivul, datoria noastră este să îi convingem că ne pasă de ei și de patria noastră.

Țelul nostru imediat trebuie să rămână neschimbat: sprijinirea candidaților noștri la alegerile locale, dar și lansarea candidaturilor pentru Parlamentul României. Trebuie să participăm la alegerile din 2012 şi singura șansă să avem reprezentanții noștri aleși in Parlamentul României, este să fim uniți in Asociația Național Țărănistă. Arătând unitate și având la bază principiile național-țărăniste, vom fi atractivi in fața electoratului si vom avea multe opțiuni pentru susținerea unor partide sau alianțe apropiate convingerilor noastre.

Vă așteptăm cu înțelegere, fără nicio rezervă, indiferent din ce grupare faceți parte sau dacă ați pribegit pe alte căi, din diferite motive. Porțile noastre sunt larg deschise și vă așteptăm frățește.

Așa Să Ne Ajute Dumnezeu!

Eugen Moiescu
Preşedinte PNŢCD
Președinte Asociația Național Țărănistă

Amânarea amânărilor

Joi după miercurea ciuc, poate…

Vă salut cu respect şi mă grăbesc să zgândăresc puţin amărăciunea naivilor care au pariat pe victoria vreunui combatant angajat în luptele seculare ce ţin de cinci ani. Nu mă grăbesc, în schimb, să vă dau amănunte despre ceea ce ne aşteaptă pe noi, naţional-ţărăniştii, pentru că în acest moment este aproape imposibil de anticipat ce va urma după mitingurile mai mult sau mai puţin organizate. În orice caz, nu se întrevede nicio împăcare miraculoasă, niciun proces finalizat şi drept urmare, nicio şansă de a participa la eventuale alegeri anticipate. Cam pesimiste opinii, nu-i aşa?

După cum bine ştiţi, Curtea de Apel Bucureşti a reuşit să blocheze bine de tot partidul, datorită deciziilor sale acoperite legal şi “ajutate” de greşelile avocăţeşti ale părţilor din dosarele abia judecate. Vom aştepta cu interes, aşadar, să se judece cererea de suspendare a executării (înscrierii în RPP a congresului din iulie 2010) şi contestaţia în anulare, formulate de către Victor Ciorbea. Între timp, pe rolul Tribunalului Bucureşti se va judeca şi dosarul Congresului din 29 Ianuarie 2011, unde vă aşteptăm pe toţi (aceia care au fost la congres şi au uitat rapid) să creaţi atmosfera inconfundabilă a luptelor de arenă. Fără prezenţa trioului Grigoriu, completat de cvartetul Escu (Pavelescu,Alexandrescu,Icsulescu,Icsulescu) nimic nu va fi bine şi frumos. Nu ne lipsiţi, deci, de plăcerea de a vă vedea acolo.

Voi exprima în continuare (limbaj de lemn) câteva opinii legate de mişcările de trupe din politica românească, mişcări care nu ne afectează direct, momentan, dar care ne pot scoate definitiv din politica naţională. Mă refer la cererile din ce în ce mai insistente de a se organiza alegeri anticipate, cereri ce vin atât din partea celor ieşiţi în stradă din cauza nevoilor cât şi din partea opoziţiei parlamentare. Personal, consider că organizarea alegerilor în această vară, ar fi un dezastru pentru PNŢCD, în condiţiile în care nimic nu va fi clar până atunci. Vom fi părtaşi la imposibilitatea depunerii listelor electorale sau, şi mai grav, la o mare umilinţă provocată de rezultate. Despre amploarea manifestaţiilor de protest nu voi comenta pentru că se poate vedea cu ochiul liber dar voi spune că după ce că sunt puţini, nu se înmulţesc nici cu bani, măcar. O persoană cu funcţie de la PNL Braşov spunea că se plătesc 50 de lei pentru un participant la protest şi nici aşa nu prea sunt doritori. Ehee, ce vremuri erau odată, când cu 50 de lei luai zece “nemulţumiţi”! Că doar aşa ne-au tras-o şi nouă, CDR-ului, vorba lui Cristoiu. Nu că aş vărsa vreo lacrimă pentru cei de la guvernare, dar mi-e silă când văd PSD-ul cum se tăvăleşte de grija săracilor. De PNL ce să mai vorbim? Ei sunt albi ca un cur de bebeluş, nu au vândut resursele şi nu au omorât bugetul. Dă-i în mamiţica lor pe toţi şi hai să punem umărul la intrarea noastră în Parlament! Abia atunci vom putea să le arătăm diferenţele esenţiale dintre politica împreună cu Dumnezeu şi politica împreună cu FMI-ul. Vă salut şi mai vorbim după 23 ianuarie.

Doamne ajută !

Salutări din Hawaii !

Dar nu de la mine…

În primul rând La Mulţi Ani tuturor! Lăsând tristeţea unui an 2011 prea puţin remarcabil, păşesc astăzi cu încredere într-un nou an (pentru mine astăzi începe anul), care sper să-mi aducă minimum de reuşite amânate cu voie sau fără. O să intru direct în subiect şi o să spun pe scurt ceea ce cred că va urma, sau mai precis, ceea ce deduc logic în legătură cu partidul şi eternele sale procese.

Pornind de la ultimele elemente, recunoaşterea definitivă şi irevocabilă a Congresului din Iulie 2010, respectiv cererea, aprobată, de suspendare a executării (înscierii în RPP a sentinţei), sunt obligat să remarc disperarea ambilor “preşedinţi” de a clarifica o chestiune care nu le va aduce câştig final niciunuia. Cum am mai spus, beneficiarii acestei sentinţe vom fi noi, cei care am convocat şi desfăşurat Congresul din 29 Ianuarie 2011 şi sunt sigur că juriştii înţeleg bine ceea ce afirm. Ne vom îngriji să urmăm toate etapele necesare, până la instanţele europene dacă este nevoie, pentru a demonstra că Biroul Naţional de Conducere al unui partid nu este jucăria vreunui dictator, nici măcar a unuia minuscul. Este hazardat sau lipsit de raţionament să cred că vom reuşi să demonstrăm ceea ce afirm? Au dispărut definitiv Statutul Partidului sau legile ţării? Zece din cincisprezece membri BNC am convocat Congresul şi am validat candidaturile, în plus, preşedintele de atunci a semnat inclusiv închirierea sălii în care a avut loc Congresul, pe lângă toate documentele de convocare şi desfăşurare. Petardele lui Pavelescu de acum, referitoare la calitatea sa recunoscută de instanţe, pot speria cel mult câteva babe habotnice, pentru că sentinţa Curţii de Apel recunoaşte starea de fapt din Iulie 2010, nu pe cea de acum. Astăzi, preşedintele PNŢCD este Eugen Moiescu, continuatorul congresului din Iulie 2010 şi urmează să se recunoască şi asta.

Pe bursa zvonurilor circulă deja “legenda vinovatului anti-ciorbist”, şi mă refer direct la Eugen Moiescu, cel care fără scrupule, a sabotat acţiunile marelui politician Victor Ciorbea, făcând astfel imposibilă intruziunea sa în acţiunile viitoare ale principalelor partide politice sau ale viitoarelor alianţe electorale. Auzeam stupefiat cum suntem acuzaţi că nu am făcut jocul de acaparare a partidului de către grupul Ciorbea şi cum am retezat noi (Moiescu şi eu) şansele de acceptare ca conducător (cacofonie intenţionată) a lui Victor Ciorbea. Cică am fi discutat noi la PDL să nu-l primească pe ‘mnealui la discuţii pentru Mişcarea Populară şi am fi ruinat astfel şansele PNŢCD. Adevărul este că nu a fost nevoie de astfel de discuţii, deoarece părerea decidenţilor din PDL era deja formată şi neinfluenţată de fumigenele domnului Ciorbea de după succesul “drept” de la Tribunalul Bucureşti. Dar, destul cu zvonurile, mai bine să-l lăsăm pe domnul Ciorbea să savureze coctail-ul servit pe şezlongul din Hawaii, de unde cred că ar vrea să vă transmită salutări. Sau nu.

Revenind puţin la aberaţii şi minciuni, cred că nu există momentan niciun membru de partid care să fi scos vreuna mai mare decât Pavelescu, atunci când a spus că a purtat două ore de discuţii cu preşedintele Băsescu şi mai mult, i-a fost promis sprijin. Omul ăsta nu mai are nicio urmă de simţ al măsurii sau de bun-simţ! Despre gogoriţa lansată cum că ar fi apărut un sondaj în care avem 12%, nu mă obosesc s-o comentez. Deduceţi dumneavoastră singuri ce trebuie, dar eu cred că nu există nicio şansă pentru PNŢCD cu astfel de “lideri”. Cum vă imaginaţi dumneavoastră, cei care îi sprijiniţi, că vom ieşi din marasmul acesta, în care fiecare astfel de “lider” tratează partidul ca pe propria afacere? În ceea ce mă priveşte, prefer să mă lipsesc de o prezumtivă candidatură, care să-mi aducă umilinţa impotenţei aparatului de partid atât de necesar în procesul electoral. Pe cine mai poate lămuri Pavelescu, sau Ciorbea, fie ei preşedinţi recunoscuţi irevocabil, în condiţiile unei împărţiri la sânge a bazinelor electorale? Au ei banii sau imaginea necesară depăşirii pragului electoral? Răspunsul îl veţi afla singuri prin analiză, dar sper că nu va fi şi demonstrat, nu avem nevoie de încă un şoc. Îmi cer scuze de la cei care urmăresc acest blog, pentru că nu mi-am făcut timp să scriu mai repede, dar am simţit nevoia să mă rup pentru câteva zile de la tot ceea ce este apăsător. Mai vorbim, imediat ce avem elemente noi.

Doamne ajută !

Crăciun fericit !

An nou cu bucurie !

Dragii mei colegi, vă invit să citiţi mai jos mesajul preşedintelui PNŢCD Eugen Moiescu. Este adresat tuturor naţional-ţărăniştilor, indiferent de tabăra din care provin iar la rugămintea sa, îl voi publica şi aici:

Tuturor membrilor si simpatizantilor PNTCD,Va urez un Craciun Binecuvantat si Stralucitor, plin de lumina si caldura in suflete, cu fericire, iubire si belsug, care sa va deschida calea spre un An Nou 2012 mai bun, mai spornic, plin de noroc, cu sanatate si bucurii, realizari si impliniri alaturi de toti cei dragi !

LA MULTI ANI!
[24.12.2011 01:04:17] Eugen Moiescu: Eugen Moiescu-Presedinte PNTCD
[24.12.2011 01:05:23] Eugen Moiescu: pune urarea asta pe blog, grupuri si unde mai vrei tu. Mersi

Delirul

A fi sau a nu fi ? Asta-i întrebarea…

Am aşteptat, la fel de curios ca şi dumneavoastră, să văd rezultatul procesului de ieri de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a putea comenta câteva aspecte în cunoştinţă de cauză. Aşadar, ceea ce era normal să se întâmple s-a întâmplat iar Congresul PNŢCD din iulie 2010 este unul legal şi statutar. Până aici nimic de mirare, deşi noi, cei opt membri ai BNC-ului ce urmează să se înscrie, am cerut la un moment dat să nu mai fie luate în calcul lucrările acelui congres deoarece a avut loc un altul, în 29 ianuarie 2011. Nu s-a ţinut cont de cererea noastră de atunci şi ne aflăm astăzi în faţa unui precedent creat în sprijinul nostru, al celor care am participat la Congresul din 29 ianuarie 2011. Mulţi dintre dumneavoastră o să vă întrebaţi dacă logica mea va funcţiona şi în faţa judecătorilor care vor judeca din nou dosarul menţionat şi de aceea vă spun cu toată sinceritatea că de această dată numai un orb nu ar vedea adevărul cuprins între coperţile acelea. Cum este posibil să nu se vadă că există semnăturile fiecărui membru al BNC, susţinute chiar de către Pavelescu? Cine nu poate vedea că aceiaşi oameni au convocat şi desfăşurat congresul din Ianuarie a.c.? Refuz să cred că justiţia poate fi atât de oarbă.

Deşi sunt convins că unii sărmani din tabăra lui Pavelescu dansează ameţiţi de iluzia unei victorii, nu pot să nu fiu sigur şi că cei mai lucizi se află astăzi într-o mare încurcătură datorată înscrierii noastre, a celor opt, în RPP. Pentru a fi şi mai clar, voi spune că s-au legalizat definitiv şi irevocabil acţiunile noastre de dinaintea Congresului din ianuarie şi de după el, indiferent de intenţiile anunţate ale iraţionalului Pavelescu sau de slăbiciunile unor colegi de-ai noştri care între timp au schimbat macazul. Ca părere personală, susţin că aşa cum instanţa nu a ţinut cont de cererile noastre de a nu mai fi înscrişi, tot aşa nu va ţine cont nici de cererile celor doi rătăciţi ai noştri, se ştiu ei care. Eu cred că vom intra în curând în linie dreaptă, chiar dacă am fost ameninţaţi cu amânări repetate. De data aceasta, voi sesiza personal Ministerul Public şi celelalte instituţii ale statului, pentru a se implica în supravegherea pas cu pas a dosarului Congresului din 29 ianuarie 2011. Sunt tare curios cum va justifica Pavelescu neparticiparea la un Congres convocat chiar de el şi cum va explica el că a dat afară 60% din BNC-ul înscris în RPP şi asta înainte de Congres.

Bursa zvonurilor spune că ceea ce se urmăreşte este ca Vasile Lupu să fie înlăturat cu orice preţ pentru ca Pavelescu să preia aşa-zisele prerogative de preşedinte, rămânând astfel singurul îndreptăţit să semneze listele de candidaţi la alegerile din 2012. Pentru acei visători, aduc precizarea că până la alegeri o să şi uităm de Pavelescu iar dacă nu va fi aşa, oricum nu există nicio şansă electorală atâta timp cât conduce el. Ce rezultate poate aduce acesta pentru PNŢCD, când ştim bine că nu-l bagă nimeni în seamă? Şi când mai aud şi de fumigenele lansate de acesta, cum că a stat de vorbă zilele trecute, două ore cu Băsescu la Cotroceni, şi că i s-a promis sprijin…Aurică, eu te ştiu bine, bagă-ţi minţile-n cap că vei pleca umilit din politică! Pe mine nu mă sperii cu ameninţări sau denigrări, am trecut prin prea multe. Eu eram de partea cealaltă, eram anchetat de Securitate, când tu buchiseai primele instrucţiuni. Şezi blând că vine ziua judecăţii. A, era să uit! O să vedem după alegeri cine va fi în politica mare şi cine nu, ok? Lasă partidul acesta să-şi urmeze calea firească şi du-te, eşti obişnuit cu turismul politic! Mai vorbim dragii mei, şi dacă nu, să aveţi un an nou plin de reuşite şi sănătate. Sărbători fericite!

Doamne ajută !

Când minciuna sădeşte iluzii

Anul nou ne-aduce nouă / Balamuc, Spitalul 9…

Astăzi este marţi şi mai este şi o zi de 13 nefiresc de caldă pentru luna Decembrie, fapt pentru care mi-am făcut avânt şi m-am hotărât să mai scriu câteva rânduri despre ultimele evenimente din partid, dar şi despre ceea ce cred eu că va urma. Ne aflăm, aşadar, în faţa unor certitudini, dacă ne referim la amânările consemnate la ultimele înfăţişări de la Curtea de Apel Bucureşti, domolindu-se astfel entuziasmul unor naivi care au crezut că tot ce zboară se mănâncă. Plecarea la Marsilia a domnului Ciorbea, aşa cum am mai spus, fără invitaţie, a fost premeditată tocmai din cauza pericolului iminent de a pierde orice şansă de a înregistra adunarea sa în Registrul Partidelor. Din păcate pentru domnia-sa, nu a mai găsit sprijin şi la Curtea de Apel, completul care judecă dosarele PNŢCD fiind de această dată unul corect. Ca opinie personală, spun că ar fi bine pentru toată lumea ca dosarul cu pricina să rămână în pronunţare cât mai repede. Despre salvarea partidului de la suspendare de către Victor Ciorbea, spun că trebuie să fie o glumă, deoarece el nu are nimic de-a face cu hotărârea de a se amâna discutarea suspendării.

Mâine vom avea din nou o înfăţişare la Curtea de Apel, de data aceasta pentru Congresul din Iulie 2010 şi acum suntem cu toţii de acord că acel Congres a fost unul legal şi statutar. În cazul admiterii cererii de înregistrare în RPR a echipei de conducere aleasă atunci, devine din ce în ce mai clar că se va face lumină din punct de vedere juridic dar din păcate nu şi politic. În acest caz, vom avea o misiune uşurată în a demonstra legalitatea şi continuitatea Congresului din 29 Ianuarie 2011. Nu cred că este cazul să vă ingrijoraţi de pericolul reprezentat de recunoaşterea lui Pavelescu, la acea vreme el era preşedinte legal însă nu va putea demonstra niciodată că nu a fost schimbat pe 29 ianuarie 2011. Aşa cum vă spuneam, adevărul va ieşi la lumină precum uleiul din apă.

Le transmit uzurpatorilor de profesie din tabăra Ciorbea că se apropie momentul adevărului, când va fi nevoie de explicaţii legate de acţiunile nelegale şi nestatutare intreprinse în interes personal. Abia aştept să aud cu urechile mele justificările pentru minciunile repetate, pentru târârea partidului în noi procese interminabile, în locul alegerii unei căi normale, oferită de către Eugen Moiescu şi echipa sa. Cineva spunea că este înjositor pentru domnii Ciuhandu şi Ciorbea să facă parte dintr-o echipă condusă de către Eugen Moiescu iar eu, astăzi, îi răspund că va veni vremea când apartenenţa la grupul Moiescu va fi un privilegiu. Oare ce este mai înjositor, să cauţi onoruri personale sau să alegi binele general ? Uneori e mai sănătos să măsori de două ori şi să tai o singură dată… Aştept cu interes ziua de mâine când s-ar putea să se stabilească o cronologie legală a evenimentelor din ultimii ani dar vă asigur că uşa noastră va fi deschisă pentru toţi cei care vor reuşi să vadă care este viitorul. Vă salut, mulţumesc pentru vizite!

Doamne ajută !

Cadouri, nuieluşe. Pari ?

Să ne luptăm până la anihilare! Mai mişcă vreunul?

Iată că deschidem astăzi un nou ciclu al sărbătorilor de iarnă, unii cu motive de bucurie iar alţii cu amărăciunea unui an nereuşit. Nu voi spune în care categorie mă plasez dar mă declar mulţumit de evoluţia mea pe plan personal şi total nemulţumit de situaţia din care, poate fără voia mea, fac parte. Fireşte că aţi înţeles la ce mă refer şi întăresc afirmaţia prin a vă mărturisi că nici măcar pentru o clipă nu m-am gândit, înainte de congresul din 29 ianuarie a.c., că vom fi în blocaj chiar şi la sfârşitul anului. Am sperat sincer la o descongestionare a situaţiei şi la o apropiere lipsită de orgolii a tuturor naţional-ţărăniştilor, chiar şi în condiţiile organizării unui nou congres democratic, cu vot uninominal pentru toate funcţiile de conducere. N-a fost să fie şi de aceea astăzi ne putem lăuda cu toţii cu o gamă largă de nuieluşe sau pari rupţi din gardurile sediilor PNŢCD din toată ţara. Şi când mă gândesc că vine şi Moş Crăciun sau Moş Gerilă pentru unii…

Le urez sincer tuturor Niculinelor şi Nicuşorilor din România un “La mulţi ani”, însoţit de cele mai bune gânduri pentru anul ce stă să vină. Vom avea de traversat împreună încă o previziune apocaliptică şi încă multe alte “urări de bine” ale celor care ne conduc, dar sunt sigur că le vom învinge. Poate că anul viitor ne va aduce soluţii adevărate iar alegerile viitoare ne vor găsi împreună. Eu cel puţin, asta îmi doresc de la politica naţional-ţărănistă, dar să fie în aşa fel încât toată lumea să se simtă mulţumită. Se poate aşa ceva? Eu sper sincer că da.

Aşa cum bine ştiţi, vorbesc aproape zilnic cu preşedintele Moiescu şi mi-a spus aseară că are informaţii despre o iminentă suspendare a noastră din PPE. Nu voi da vina pe nimeni pentru ce va să se întâmple, toţi suntem de vină, dar deplâng făţărnicia unora când vine vorba de a-şi asuma greşeli sau a clama merite. Ştim bine cine a scris memorii către PPE şi cine a cerut soluţii de la el, ca şi cum cineva din afară ar putea vreodată să facă ordine în PNŢCD. O să aduc dovezi palpabile, când va fi vremea, despre tot ceea ce s-a petrecut şi se petrece încă în interiorul partidului, despre jocurile de interese personale ale unor oameni fără frică de Dumnezeu care încearcă acum să preia partidul cu de-a sila. O să aflaţi amănunte despre lupta noastră nevăzută cu fariseii care manipulează şi mint în numele partidului şi nu au ca scop decât salvarea personală pe plan politic sau financiar. Nu îmi este teamă şi nu îmi va fi, atâta timp cât sunt curat şi bine intenţionat. Eu nu îmi rup hainele de pe mine pentru a accede în funcţii sau pentru a fi mediatizat şi voi apărea firesc, la timpul potrivit, pentru a arăta ţării întregi că am avut dreptate. Vă cam sperie gândul, băieţi, nu-i aşa? Mult a fost, puţin a rămas. La mulţi ani, oameni buni!

Doamne ajută !

P.S. Prezenţa domnului Ciorbea la Marsilia, neinvitat, nu face decât să-l mai descalifice o dată. În cazul renunţării la suspendarea PNŢCD, meritele îi aparţin altei persoane, din afara partidului.

Cel dintâi chemat

Ocroteşte Sfinte şi poporul acesta !

Aproape şapte sute de mii de români îşi serbează astăzi onomastica, ducând astfel mai departe numele celui dintâi Apostol al Domnului care a călcat pe aceste meleaguri, propovăduind cuvântul Lui. Este o zi specială, o avanpremieră la marea sărbătoare de mâine a poporului român şi profit de ocazie pentru a ura tuturor un sincer “la mulţi ani”. Cred că nu este om în această ţară care să nu aibă un Andrei sau o Andreea în familie sau în grupul de cunoscuţi-prieteni şi de aceea ziua de astăzi este una deosebită pentru aproape toată lumea. Ca în fiecare an, ziua de astăzi mai este şi una a pelerinajelor la moaştele Sfântului Andrei – Ocrotitorul României, mii de români trecând pe la catafalcul cu sfintele moaşte pentru a se reculege şi a se ruga. Am dezvoltat în câteva articole mai vechi ceea ce cred eu despre aceste pelerinaje şi care este rostul lor dar voi adăuga faptul că an de an regăsim tot mai mulţi pelerini dornici de iertare, fapt îmbucurător fie şi numai pentru curăţirea sufletească a celor vrednici să treacă prin aşteptarea în frig şi foame.

Nu pot să ratez ocazia de a le ura finilor mei Andrei, Darius-Andrei şi Sânziana-Andreea toate cele frumoase, să fie sănătoşi şi fericiţi (vine naşu’ diseară, normal). Pentru noi va fi o repetiţie cu daruri pentru seara de Moş Nicolae, că doar de mâine încolo intrăm în luna buzunarelor golite. No! Nu ştiu ce m-a apucat de mă plâng, că doar nu m-a obligat nimeni să botez sau să cunun, şi dacă mă gândesc bine mai am vreo câţiva în stand-by. Aşa că n-ar fi rău să mă pregătesc sufleteşte şi material pentru încă multe alte onomastici şi sărbători creştineşti. Nu-i bai dragilor, se descurcă naşul, sănătate să fie.

Sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră aşteptaţi de la mine noutăţi despre viaţa partidului şi de aceea vă voi spune că astăzi va fi o nouă înfăţişare la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul lui Victor Ciorbea. Personal nu cred că vom avea vreun deznodământ astăzi sau anul acesta, în niciunul dintre dosarele aflate pe rol. Chiar dacă printr-o minune s-ar termina vreun proces, soluţia dată nu ar rezolva situaţia gravă din partid ci dimpotrivă. Dar nu sunt eu vreun Nostradamus sau tata Omidu să ştiu ce va fi, nu-i aşa? Dacă va accepta domnul Ciorbea să participe la o competiţie corectă, cu vot uninominal, la un viitor congres? Dacă va fi dat afară Pavelescu? Dacă va câştiga Moiescu alegerile interne? Nu mă fac eu de baftă că mi-am dat cu părerea fără să cântăresc îndeajuns? Poate primesc şi naţional-ţărăniştii un cadou de la Moş Nicolae şi se împacă. Hai că se rezolvă, vorbesc eu cu el să descarce un camion de pari în curtea sediului central şi cine scapă, ăla e. Dumnezeu cu mila, căci nimeni nu are puterea de a face pace în acest partid, după cum se vede. O să ne lămurim ce va fi şi anul viitor, dacă vom mai fi. Vă salut şi la mulţi ani încă o dată, tuturor!

Doamne ajută !